Creșterea păstrăvului
Creșterea păstrăvului este practicată în regiuni din întreaga lume, păstrăvul fiind un pește cu valoare comercială mare, apreciat de consumatori. Cea mai populară specie crescută în România este păstrăvul curcubeu, deoarece se pretează cel mai bine la clima și la sistemele de creștere de la noi. Alte specii prezente în fermele piscicole din România includ păstrăvul fântânel, păstrăvul auriu și, rareori, păstrăvul arctic sau indigen, dar în cantități mai mici. Păstrăvul este crescut în bazine cu apă dulce, iazuri/bălți sau viviere. Fermele piscicole se axează de obicei pe toate aspectele ciclului de viață, de la icre embrionate, până la pește de consum. Puietul de păstrăv este adesea vândut fermierilor piscicoli pentru a repopula bazinele cu noi efective. De la stadiul de puiet și până la adulți, păstrăvul trebuie să aibă apă de calitate cu o concentrație optimă de oxigen, temperatură, dar și hrană special concepută.
Ca în orice afacere, fermele de păstrăv curcubeu își propun să crească veniturile și să reducă cheltuielile. Acest lucru se poate realiza prin utilizarea furajelor cu rată mare de conversie, cu ingrediente atent alese pentru o digestie optimă și o creștere sănătoasă.
Există și o varietate de boli și paraziți care pot afecta păstrăvul curcubeu în acvacultură. Prevenirea lor este însă cea mai importantă măsură. Iată ce se mai poate face pentru a împiedica răspândirea bolilor și mortalitatea: sursă sigură de icre embrionate păstrăv care să vină însoțite de certificat sanitar-veterinar, o bună igienizare a incubatoarelor, manevrarea cu atenție a efectivului în timpul transportului, igienizarea bazinelor de creștere, scoaterea peștilor bolnavi din apă imediat ce apar primele semne de boală.