Notă. Acest articol despre septicemia hemoragică virală are scop informativ și nu constituie o recomandare medicală. În cazul unor simptome asemănătoare în păstrăvărie, fermierii trebuie să anunțe imediat unitatea sanitar-veterinară de care aparțin.
Tot mai prezent în țara noastră în ultimii ani, septicemia hemoragică virală, denumită și „boală ochilor mari” sau anemia infecțioasă, este o boală extrem de contagioasă, întâlnită la salmonide. Are mortalitate rapidă, în masă, în special în rândul păstrăvului curcubeu (Oncorhynchus mykiss).
Septicemia hemoragică virală a fost semnalată prima oară în 1938, pe teritoriul Germaniei, ajungând în câțiva ani în multe țări din Europa. Este provocată de către virusul rhabdovirus care, la microscop, prezintă o extremitate rotunjită și pe cealaltă, aplatizată.
Semne de boală
Peștii bolnavi pot prezenta unul sau mai multe dintre semnele de mai jos, dar septicemia hemoragică poate fi prezentă și în absența acestor semne. Focarele sunt observate la păstrăvul de crescătorie și alte salmonide, dar și la calcan. Peștii mai tineri sunt în general mai sensibili la boli.
La puietul de păstrăv curcubeu apar hemoragii extinse, depunere de hemosiderina și hiperplazie splenică și renală, iar la peștii adulți – hemoragii externe și interne extinse. Mortalitatea poate varia de la 10% la 80% în funcție de stadiul bolii, temperatura apei, vârsta peștilor și alți factori de stres. Cele mai mari rate de mortalitate apar în stadiul acut.
În primul stadiu, cel acut, mortalitatea este ridicată și are loc rapid, iar peștii prezintă:
- letargie
- separare de banc
- înot la marginile iazului
- ușoară întunecare a culorii corpului
- exoftalm (ochi pop)
- sângerare în jurul ochilor
- sângerare sub piele în jurul bazei înotătoarelor pectorale și pelvine
- ulcerație cutanată
- branhii palide cu hemoragii punctiforme
- abdomen umflat, marcat de ascită (abdomen umflat din cauza lichidului acumulat)
- hemoragii identificate în țesutul gras, intestin, ficat, vezica și mușchi
În stadiul cronic, peștii prezintă:
- întunecarea intensă a pielii
- exoftalm (ochi pop)
- branhii alb-cenușii (anemice)
- interiorul abdomenului deosebit de palid
- ficat palid, cu semne de hemoragii la suprafață
- înot cu mișcare de rotație în jurul axei corpului (adică se rotesc)
Ca aspect general, peștii nu se mai hrănesc, înoată apatici, în spirală la suprafața apei sau pe lângă maluri și cad epuizați pe fundul bazinului. Mortalitatea este rapidă și poate ajunge pana la 95% din efectiv.
Cauzele septicemiei hemoragice
Sursele de VSHV sunt peștii bolnavi și cei sănătoși purtători de virus în urină, excremente, în exteriorul icrelor, apă, materiale contaminate. Virusul poate supraviețui mult timp pe fundul bazinelor nedezinfectate. Alte surse de virus pot fi și pasările care se hrănesc cu pește. Pătrunderea virusului are loc prin branhii și, o dată ajuns în organism, se multiplică mai întâi la nivelul rinichilor, apoi trece în sânge. Perioada de incubație durează între 8 și 15 zile, în funcție de specia gazdei, vârstă, temperatura apei și condițiile de mediu.
Declanșarea și evoluția bolii depind de condițiile stresante, cât și de temperatura scăzută a apei. La temperaturi mai mici de 8 °C apar cele mai grave forme de septicemie hemoragică, de aceea este o boala care se manifestă mai ales în sezonul rece. La temperaturi mai ridicate (16°C – 18°C) boala începe să piardă din intensitate. Temperatura apei la focar este, în general, între 4°C și 14°C. De la 1 °C la 5 °C, există un curs prelungit al bolii cu mortalitate zilnică scăzută, dar per total mai ridicată, în timp ce temperaturile între 14 °C și 18 °C au ca rezultat un eveniment scurt de boală cu mortalitate redusă. La temperatura de 31°C, virusul supraviețuiește timp de 15 minute, iar la 60°C, acesta este distrus. În apa de râu, la temperaturi de 10°C, virusul Septicemiei Hemoragice supraviețuiește timp de mai multe săptămâni, în proporție de 80%.
Prevenție și tratament în septicemia hemoragică
Încă nu există un tratament eficient, însă profilaxia este mai mult decât indicată și ea duce la evitarea sau limitarea îmbolnăvirii. Astfel încât, se recomandă:
- alimentarea cu apa din surse verificate
- popularea cu icre la stadiul „cu ochi”, dezinfectate în prealabil, din unități necontaminate și însoțite de certificat de sănătate
- se vor evita pe cat posibil situațiile stresante, iar furajarea și temperatura apei se vor controla
- dezinfecția periodica a icrelor, echipamentelor, incubatoarelor, trocilor cu produse iodofore sau cu oxid de calciu ori clorura de var, în concentrațiile specificate de medicul veterinar
- popularea bazinelor de creștere la temperaturi de peste 12°C care asigură instalarea imunității în efectivul de pești
- introducerea unor antibiotice în hrana peștelui, cu scopul de a împiedica o infecție secundară, bacteriană (se impune testarea legată de sensibilitatea la antibiotice)
- identificarea bolii prin investigații rapide de laborator și măsuri periodice de dezinfecție preventivă
- selectarea și înmulțirea păstrăvului curcubeu care a căpătat rezistență la această boală
- este indicată și acoperirea bazinelor cu plase speciale care împiedică pasările să consume din pește și să transmită astfel virusul.
Verile călduroase pot eradica septicemia hemoragică din fermele infectate. Este sensibil și la variațiile de pH (7.4 – 7.8), la clor, iod formol, glicerină sau ultraviolete. Stresul crescut cauzat de supraaglomerare, temperaturi extreme sau supraalimentare va reduce foarte mult rezistența animalului la infecție.
Diagnostic diferențiat în septicemia hemoragică
Pentru un diagnostic corect este necesar ca examenul clinic să fie asociat cu cel de laborator. Metodele rapide de testare sunt cele de tip IFAT, ELISA dau PCR, care pot depista virusul în câteva ore.
Semnele observate ar putea fi reprezentative pentru o gamă mai largă de boli. Prin urmare, aceste instrumente de diagnosticare nu trebuie citite ca un ghid pentru un diagnostic definitiv, ci mai degrabă ca un instrument care să ajute la identificarea bolilor enumerate care țin seama cel mai îndeaproape de semnele brute.
Transmiterea virusului la om
Încă nu s-a depistat dacă virusul SVH afectează sănătatea omului, însă procesarea peștelui bolnav in unități duce la contaminarea aparaturii și a ustensilelor. Aceasta implică o bună dezinfecție ulterioară pentru a limita răspândirea bolii.
În Danemarca, țara de origine a icrelor embrionate AquaSearch pe care le importăm, septicemia hemoragică a fost eradicată cu mulți ani în urmă. În plus, icrele din fiecare lot vin însoțite de certificate sanitar-veterinare care atestă că fermele de proveniență sunt îndemne de boli specifice salmonidelor, inclusiv SHV.
Surse de documentare:
„Tratat de ihtiopatologie”, Dumitru Bogatu si Gabriela Munteanu, ed. Excelsior Art, 2008
Sursa foto: www.researchgate.net